Amplasarea teritoriului
Teritoriul GAL CONSTANTA CENTRU este un teritoriu compact ce se invecineaza la nord cu judetul Tulcea (prin comuna Vulturu) si la sud cu orasul Medgidia, prin comuna Cuza Voda.
Cea mai vestica este comuna Silistea, situata la mica distanta de Dunare, iar cele mai estice sunt comunele Lumina si Mihail Kogalniceanu.
Comuna Lumina se învecinează la sud lacul Siutghiol, la sud-vest oraşul Ovidiu (5 km), la vest comuna Mihail Kogălniceanu, la nord-est oraşul Năvodari. Lumina se află la 17 km nord de oraşul Constanţa, la 4 km vest de staţiunea balneo-climaterică Mamaia, la 7 km sud-est de aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu.
Distanta dintre Medgidia si Cuza Voda, cea mai apropiata comuna din teritoriul GAL este de 10 km. Cuza Voda se afla pe acelasi drum judetean cu Mihail Kogalnceanu, acesta din urma situandu-se la 23 de km de Medgidia.
Intre comuna Silistea si orasul Cernavoda in sud-vest sunt 15 km.
Pe teritoriul GAL se afla drumul European E60 ce ajunge in Constanta pe al carui traseu se gasesc si comunele Nicolae Balcescu, Mihail Kogalniceanu si Lumina.
Pe teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu se afla Aeroportul International Mihai Kogalniceanu, care este situate la 25 km de Constanta.
Prin comuna Lumina trece si drumul national DN22 care face legatura intre Tulcea si Constanta.
Toate comunele sunt legate intre ele prin drumuri judetene, spre exemplu DJ222, DJ225, DJ224, DJ226B.
Exista si o cale ferata care leaga comuna Nicolae Balcescu de Medgidia si, mai departe, de Negru Voda si Bulgaria.
Desi nu se invecineaza direct nici cu Dunarea, care curge la est, nici cu Marea Neagra, la vest, sau cu complexul de lacuri Sinoe, Nuntasi, Tasaul, Corbu, Siutghiol, distantele dintre comunele teritoriului GAL si acestea sunt mici si accesulse face usor prin drumuri judetene.
Situandu-se in apropiere de Constanta, teritoriul GAL Constanta Centru se afla, deci, si la o distanta mica de portul Constanta, nod international foarte important de circulatie a marfurilor, dar si de portul Constanta Sud - Agigea.
Relief –forme, pondere, suprafata
Judetul Constanta este situat in partea de sud - est a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea. Forma de relief predominanta este podisul, cu altitudine joasa (sub 200 m), doar in nordul judetului atingand pe alocuri 250 m. Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde podisul Dobrogei de Sud, care seamana cu o campie inalta cu aspect calcaros. Teritoriul GAL CONSTANTA CENTRU are o suprafata de 762,21 km2 si se intinde pe ambele podisuri.
Podişul Casimcei este o unitate fizico-geografică situată în partea centrală a Dobrogei. Este cel mai vechi pământ românesc la zi, originile sale fiind datate în perioada mişcărilor Baikaliene. Limitele sale nordică şi sudică sunt marcate de falii adânci şi anume Peceneaga-Camena (nord) şi Capidava-Ovidiu (sud). Cele două linii de falie delimitează podişul propriu-zis, care apare ca un horst nivelat alcătuit din şisturi verzi, de vârstă precambriană (cele mai vechi roci de pe teritoriul României). Altitudinile medii se menţin în jurul valorii de 150–200 m, culmea principală se extinde către nord, unde se realizează contactul cu Podişul Babadagului. Aici se întâlnesc dealuri înate de peste 300 m (La Pandele (395 m) - cea mai ridicată valoare din podiş, Ciolpan (359 m), Osâmbei (332 m)). În sud-vestul podişului, pe cuvertura de calcare jurasice şi cretacice, a luat naştere un relief carstic.
În partea nordică a judeţului Constanţa se desfăşoară marginea sudică a Podişului Casimcea, format din şisturi verzi strâns cutate, pe care se găsesc calcare jurasice şi depozite de loess.
Partea centrală a podişului, cu înălţimi între 100 şi 200 m în cea mai mare parte, are un relief larg ondulat cu fragmentare slabă şi presărat cu rari martori de eroziune (colţi stâncoşi de şisturi verzi) care străbat cuvertura de loess.
Marginea dunăreană a Podişului Casimcea este puternic fragmentată de văi adânci şi asimetrice tributare Dunării, cu versanţi supuşi eroziunii torenţiale.
Spre sud , marginea litorală a Podişului Casimcea este marcată de doua trepte de abraziune marină formând litoralul Mării Negre.
În partea de sud-est a Podişului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, polii, peşteri, de mici dimensiuni ( de exemplu peşterile La Adam şi Gura Dobrogei) şi văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei).
In Valea Casimcei, între localităţile Cheia - Târguşor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peşteri cu mare importanţă arheologică şi paleontoligică: Peştera Mireasa, Peştera de la Ghilingic, Peştera Babei, Peştera La Adam, Peştera Casian, Peştera Liliecilor, foarte bogate în fosile şi ceramică.
Despre celelalte Programe desfăşurate sub egida Uniunii Europene în România, vă invităm să vizitaţi pagina de web a
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României!
Toate informațiile, privind Programul Național de Dezvoltare Rurală, furnizate în această pagină sunt distribuite GRATUIT și nu sunt destinate comercializării!
Beneficiarii vor respecta rezonabilitatea prețurilor prin „încadrarea în prețurile stabilite în BAZA DE DATE PREȚURI DE REFERINȚĂ a AFIR”, iar în cazul în care nu se identifică în această bază de date, prezentarea ofertelor corespunzătoare tipului de achiziție realizată: o ofertă de prețuri sub 15.000 euro și două oferte pentru prețuri peste 15.000 euro